În 2 ianuarie1839, pionierul fotograf francez Louis Daguerre a realizat prima fotografie a Lunii. Din păcate, s-a pierdut când, în 8 martie 1839, un incendiu i-a ars laboratorul împreună cu înregistrările sale și materialele experimentale.

În 3 ianuarie 2019 China a realizat cu succes prima aselenizare realizată vreodată pe fața nevăzută a Lunii.

4 ianuarie 1959 – Luna 1 devine prima navă spațială care ajunge în vecinătatea Lunii.

În 4 ianuarie 2004, robotul Mars Rover Spirit, a aterizat pe Marte pentru a analiza rocile planetei, căutând dovezi ale existenței apei. A făcut singura fotografie a Pământului de pe o altă planetă. Supraviețuind furtunilor de praf, a supraviețuit cu mult timpului de viață util așteptat. Un rover robot geamăn, Opportunity, a aterizat trei săptămâni mai târziu, pe 25 ianuarie 2004, pe cealaltă parte a planetei. Ei aveau pachete identice de cinci instrumente științifice: o cameră panoramică, un spectrometru de emisie termică în miniatură, un spectrometru Moessbauer, un spectrometru cu raze X cu particule alfa și un imager microscopic.

În 7 ianuarie1610 Galileo Galilei face prima observație a celor patru sateliți galileeni ( sateliți ai lui Jupiter): Ganymede, Callisto, Io și Europa.

Johann Daniel Titius (n. 2 ianuarie 1729, Chojnice, Polonia-d.16 decembrie 1796,Wittemberg, Germania) a fost un
astronom, fizician și biolog a cărui formulă care exprimă distanțele dintre planete și Soare. A fost confirmată de J.E. Bode în 1772, când a fost numită legea lui Bode (azi Legea Titius- Bode), o relație empirică între razele orbitelor planetelor Sistemului Solar.

Antonie (Anton) Pannekoek (n. 2 ianuarie 1873,Vaassen, Țările de Jos– d. 28 aprilie 1960,Wageningen⁠, Țările de Jos)a fost un astronom, filozof, teoretician marxist și revoluționar socialist olandez.

Pannekoek a studiat distribuția stelelor în Calea Lactee, precum și structura galaxiei noastre. Mai târziu a devenit interesat de natura evoluției stelelor. Pentru aceste studii el este considerat fondatorul astrofizicii ca disciplină separată în Olanda. În 1926, a plecat într-o expediție pe insula Java cu scopul de a desena o hartă a constelațiilor sudice. El a fost, de asemenea, interesat de istoria astronomiei și a publicat cartea sa A History of Astronomy.

William Wilson Morgan (n. 3 ianuarie 1906, Bethesda, SUA-d. 21 iunie 1994) a fost un astronom și astrofizician american. Morgan care și-a dedicat activitatea clasificării stelelor și a galaxiilor.
Împreună cu Philip C. Keenan și Edith Kellman au dezvoltat clasificarea stelară MKK1, redenumită mai târziu MK când a fost revizuită de Morgan și Keenan. Această clasificare este prima independentă de calibrarea mărimii absolute sau a temperaturii de suprafață a stelelor. Ei au introdus clasele de luminozitate stelară și clasificarea bidimensională a spectrelor stelare bazată strict pe spectrele în sine. Cu Osterbrock și Sharpless a demonstrat existența brațelor spiralate în Galaxie pe baza măsurătorilor precise ale distanțelor stelelor de tipuri spectrale O și B. În 1953, împreună cu H. L. Johnson și D. Harris, a creat un sistem precis de fotometrie stelară, determinat folosind stele standard, așa-numitul sistem UBV, care a devenit sistemul fotometric standard internațional.

El a inventat clasificarea cD folosită acum pe scară largă pentru galaxiile masive din centrul clusterelor de galaxii.

Clasificarea Bautz-Morgan a fost dezvoltată în 1970 de Laura P. Bautz și William Wilson Morgan pentru a clasifica clusterele de galaxii pe baza morfologiei lor. Definește trei tipuri principale: I, II și III. Sunt permise și tipurile intermediare (I-II, II-III).

Asteroidul 3180 Morgan descoperit în 7 septembrie 1962 la Observatorul Goethe Link de lângă Brooklyn, Indiana îi poartă numele.

Wilhelm Beer (n. 4 ianuarie 1797, Berlin ,Germania -d.27 martie 1850, Berlin) a fost un bancher german și astronom amator care deținea un refractor Fraunhofer pe care l-a folosit în propriul său observator privat în Tiergaten, Berlin. A lucrat împreună cu Johann Heinrich von Mädler, pentru a produce prima hartă a Lunii la scară mare care se bazează pe măsurători micrometrice precise. Efortul lor de patru ani a fost publicat ca Mappa Selenographica (1836). Mädler a creat o convenție pentru denumirea craterelor minore cu litere romane adăugate la numele celui mai apropiat crater mare (ex. Egede A, B și C).

în 1830, Beer și Mädler au creat primul glob al planetei Marte. În 1840, au făcut o hartă a lui Marte și au calculat perioada de rotație a acestuia ca fiind de 24 h 37 min 22,7 s, cu doar 0,1 secunde diferită de perioada actuală așa cum este cunoscută astăzi.

Un crater lunar și unul marțian îi poartă numele.

Colin Michael Foale ( n.1957) este un astrofizician britanic-american și fost astronaut NASA. Este un veteran în șase misiuni spațiale și este singurul astronaut NASA care a zburat în misiuni extinse atât la bordul Mir, cât și la Stația Spațială Internațională. A fost al doilea britanic în spațiu și primul care a efectuat o ieșire în spațiu.

Stephen Groombridge (n.7 ianuarie 1755, Goudhurst, Anglia-d. 30 martie 1832, Londra) a fost un astronom și comerciant englez, care a alcătuit Catalogul Stelelor Circumpolare (ediție corectată publicată în 1838), cunoscut adesea sub numele de Catalogul Groombridge. Munca sa a fost continuată de alții după un atac sever de paralizie (1827) din care nu și-a revenit niciodată pe deplin. Catalogul a enumerat în cele din urmă 4.243 de stele situate la 50° de Polul Nord și având magnitudini aparente mai mari de 9. Edițiile catalogului au fost publicate postum.

Asteroidul 5657 Groombridge descoperit pe 28 august 1936, de Karl Reinmuth, Groombridge 1618 o stea din constelația nordică Ursa Major și Groombridge 34 un sistem stelar binar din constelația nordică Andromeda îi poartă numele.

Harald Alexandrescu (n. 7 ianuarie 1945, Anadia, Portugalia – d. 16 iulie 2005, București) a fost un astronom român, coordonatorul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București timp de peste două decenii. Între anii 1968-1977 a fost cercetător științific la Institutul Astronomic al Academiei Române, Sectorul Sateliți artificiali iar în anul 1982 a obținut în cadrul Universității București,titlul de „doctor în matematici”, cu teza: Mișcarea unui satelit artificial al Pământului. Aplicații în geodezie.

Asteroidul 346261 Alexandrescu descoperit în 12 martie 2008 de EURONEAR ( European Near Earth Asteroids Research) la La Silla îi poartă numele.

Stephen Hawking (n. 8 ianuarie 1942).

Sir Frank Dyson (n.8 ianuarie 1868).

Johannes Fabricius (n. 8 ianuarie 1587 Resterhafe, Germania-d.10 ianuarie 1617, Dresda) a fost un astronom care a fost probabil primul primul care a descris descoperirea petelor solare într-un articol științific ,deși italianul Galileo, englezul Thomas Harriot și germanul Christoph Scheiner observaseră deja pete pe soare în 1610. În 9 martie 1611, Johannes și-a îndreptat telescopul către soarele care răsărea și a văzut mai multe pete întunecate pe el. Și-a sunat tatăl să investigheze împreună cu el acest nou fenomen. Luminozitatea Soarelui a fost foarte dureroasă, iar cei doi au trecut rapid la o metodă de proiecție prin intermediul unei camere obscure, folosind o gaură, razele au fost deviate într-o cutie întunecată și au format un disc pe o bucată de hârtie albă. Johannes a fost primul care a publicat informații despre astfel de observații. A făcut acest lucru în Narratio de maculis in sole observatis et apparente earum cum sole conversione. (Narațiunea asupra petelor observate pe soare și rotația lor aparentă cu Soarele), a cărei dedicație a fost datată 13 iunie 1611.