Inteligența artificială este o temă recurentă în science fiction, fie că este utopică, arătând beneficiile potențiale ( cadru în care oamenii și inteligența artificială sunt tratați în mod egal sau varianta în care oamenii domină și se servesc de AI), fie distopică, prezentând pericolul distrugerii omenirii.

Carel Čapek scria în 1920 piesa sa de teatru R.U.R. (Rossumovi Univerzalni Roboti) în care descrie muncitori cu asemănare umană numiți roboți . Aceștia sunt mașini biologice cu aspect uman, inițial lipsite de sensibilitate și sentimente produși într-o fabrică de pe o insulă. După câțiva ani ani, ajung să revolte și să anihileze omenirea.

„Dar în zece ani Rossum`s Universal-roboții vor produce atâta grâu, atâtea textile, atâtea mărfuri de tot soiul, încât obiectele nu vor avea nici un preț. Fiecare va lua cât îi va trebui. Nu vor mai fi lipsuri. Da, muncitorii vor fi fără lucru. Dar nici nu va mai fi nevoie de muncă. Totul va fi împlinit de mașinile vii. Iar omul va face numai ceea ce -i va plăcea. Va trăi numai spre a se desăvârși.” ( Carel Čapek, Teatru, Ed. Pentru Literatura Universală,1968)

Radius (robot) :…… „-Suntem mai capabili decât oamenii. Am învățat totul. Știm să facem orice.” ( Carel Čapek, Teatru, Ed. Pentru Literatura Universală,1968)

După 65 de ani, filmul Terminator arată o lume într-un viitor nu foarte îndepărtat (2029), unde inteligența artificială Skynet, conștientă de sine și trecută prin Singularitate, a devenit atât de puternică încât ajunge să extermine umanitatea.

Singularitatea tehnologică (sau Singularitatea) este ipoteza că inventarea inteligenței artificiale ar declanșa o creștere tehnologică rapidă care ar induce schimbări imprevizibile în societatea umană. Dincolo de acest punct, progresul ar fi doar opera inteligențelor artificiale, sau „superinteligenței” care s-ar îmbunătăți, noile generații de din ce în ce mai inteligente apărând din ce în ce mai repede, creând o „explozie de inteligență” ajungând în cele din urmă o superinteligență puternică care ar putea calitativ depăși cu mult inteligența umană. Riscul ar fi ca omenirea să piardă controlul asupra destinului său

Prima nuvelă care s-a ocupat de singularitatea tehnologică a fost The Answer, scrisă în 1954 de Fredric Brown.

 Detalii despre narațiune și deznodământ: savantul Dwar Ev cuplează toate calculatoarele celor nouăzeci și șase de miliarde de planete ale Universului, obținând un hipercomputer care îngloba întreaga cunoaștere a tuturor lumilor inteligente, hipercomputer care la întrebarea dacă există Dumnezeu va răspunde „acum Dumnezeu există” și distruge pârghia întrerupătorului general oprind astfel orice încercare de a fi deconectat.

În seria de filme „The Matrix” (1999-2003), inteligența artificială prinde oamenii în realitatea virtuală și îi gestionează ca surse de energie pentru computere.

Frank Herbert a fost printre cei care au explorat posibilitatea ca o inteligență artificială puternică să învingă omenirea. În seria Dune se spune că a existat odată o bătălie între mașinile inteligente și oameni, Jihadul Butlerian, iar cei care încearcă să reinventeze mașinile gânditoare vor fi omorâți.

În Jihadul butlerian, prima carte din Legendele Dunei (scris de Brian Herbert și Kevin J. Anderson), acțiunea are loc cu 10.000 de ani înaintea evenimentelor din romanul Dune. Seria povestește despre Jihadul butlerian, un război pe care ultimii oameni liberi din univers îl poartă împotriva mașinilor gânditoare, o forță violentă și autoritară condusă de calculatorul Omnius. Planetele aflate sub controlul mașinilor gânditoare sunt cunoscute sub numele de Planete Sincronizate. Primii locuitori umani ai acestor lumi au fost înrobiți sau uciși.

Hyperion este un roman scris de Dan Simmons și publicat în 1989, primul roman din tetralogia Cântecele lui Hyperion.

Acțiunea se petrece în secolul al 28-lea când omenirea s-a extins în galaxie, abandonând planeta Pământ aflată pe moarte. Așa-numita Hegemonie a Omului menține pacea într-o societate stagnantă și bogată , care formează Rețeaua Lumilor în ultimele trei secole, sfătuită de misterioase Inteligențe Artificiale, care și-au dobândit propria conștiință și s-au eliberat de controlul uman cu secole în urmă pentru a-și urmări propriile interese formând TehNucleul alcătuit din trei facțiuni aflate în conflict privitor la problema exterminării omenirii. Sediul TehNucleului este în rețeaua de teleproiectoare, dar acest lucru este ținut secret față de omenire.

Neuromantul este un roman din 1984 al lui William Gibson, considerat un clasic cyberpunk.

Neuromantul dezvoltă conceptele vizionare de inteligență artificială, realitate virtuală, inginerie genetică, înlocuind statele naționale tradiționale cu afaceri mari și spațiu cibernetic, denumite în carte Matrix, cu mult înainte ca aceste idei să devină o temă frecvent exploatată în literatură și cinema. Gibson pune, de asemenea, problema dezumanizării lumii dominate de tehnologia omniprezentă și ieftină. Romanul a popularizat concepte precum „spațiul cibernetic” și „ gheață” (ice).

Intrusion Countermeasures Electronics (ICE) este un termen folosit în literatura cyberpunk pentru a se referi la programele de securitate care protejează datele computerizate împotriva accesării de către hackeri.

Ultima întrebare (The Last Question) este o povestire științifico-fantastică scrisă de Isaac Asimov și publicată pentru prima oară în noiembrie 1956 în revista Science Fiction Quarterly.

Detalii despre narațiune și deznodământ: nuvela povestește despre dezvoltarea computerului numit Multivac prin mai multe scene distanțate în timp. Fiecare reproduce același tipar: după o discuție despre viitorul Umanității, doi oameni îl întreabă pe Multivac dacă într-o zi vom reuși să inversăm entropia. În mod invariabil, Multivac răspunde că nu are suficiente date pentru a răspunde în mod semnificativ și va aduna mai multe informații.

În timp, Multivac evoluează și devine mai eficient. Își schimbă treptat numele, pentru a-și marca schimbările de dimensiuni: Microvac, AC Galactic, AC Universal, AC Cosmic și, în final, AC.

Un timp infinit după dispariția Omului și a spațiu-timpului, AC găsește o modalitate de a inversa entropia. Hrănindu-se cu materie și energie și neavând pe nimeni căruia să răspundă, cu toată materia și energia universului absorbite, o demonstrație a răspunsului i se pare potrivită. Cuvintele care încheie povestea : „SĂ FIE LUMINĂ!” .

Am amintit doar câteva din operele care au ilustrat îngrijorarea lumii

În ce privește cooperarea pașnică , I Robot a lui Asimov prezintă o variantă. Cele trei legi ale roboticii din I Robot asigură că inteligența artificială nu se revoltă împotriva umanității și că roboții servesc oamenilor.

Revenind în zilele noastre și în lumea reală, DeepMind este o divizie a Alphabet, Inc. responsabilă de dezvoltarea tehnologiei de inteligență artificială de uz general (AGI). Această tehnologie este cunoscută și sub numele de Google DeepMind. DeepMind folosește date de pixeli ca intrare și învață din experiență.

În martie 2016,un program de calculator Go numit AlphaGo, dezvoltat de DeepMind, l-a învins pe Lee Sedol — un jucător de nivel 9 dan (cel mai înalt) în Go și unul dintre cei mai bine clasați jucători din lume — cu un scor de 4–1 într-un meci de cinci jocuri.

Succesorii lui AlphaGo : AlphaGo Zero, AlphaZero și MuZero,………..

În 2022 a fost dezvoltat Gato, așa cum este numit programul DeepMind, care a fost prezentat ca un așa-numit program multimodal, unul care poate juca jocuri video, chat, scrie compoziții, capta imagini și poate controla un braț robotic care stivuiește piese. Este o rețea neuronală care poate funcționa cu mai multe tipuri de date pentru a efectua mai multe tipuri de sarcini.