Dacă vrei să găsești definiția pentru superputere, dicționarele afișează aceeași frază: „Stat care dispune de o mare forță economică, militară, politică etc. și care are preponderență în politica internațională; mare putere mondială”. Sinonimul supraputere dă același rezultat.

Chiar dacă uneori ne amintim de superputerile eroilor din cărțile și filmele fantasy (Superman e un exemplu ) sau de Carrie, personajul cu puteri telekinetice care poate să miște și să arunce orice de la distanță ( cartea lui Stephen King), revenim la ideea de superputere statală ori de câte ori întâlnim termenul.

De la „Eu, Robotul” ( I, Robot publicat în 1950), culegerea de povestiri a lui Isaac Asimov în care se abordează tema interacțiunii dintre oameni, roboți și moralitate, trecând la primul robot umanoid inteligent, numit WABOT-1construit în Japonia în 1972 de Universitatea Waseda, primul android, capabil să meargă, să comunice cu o persoană în japoneză (cu o gură artificială), să măsoare distanțele și direcțiile către obiecte folosind receptori externi (urechi și ochi artificiali) și să prindă și să transporte obiecte cu mâinile și ajungând la Ameca un robot umanoid creat de Engineered Arts în Falmouth, Cornwall Marea Britanie având prima demonstrație publică la CES 2022 (Consumer Electronics Show 2022). Ameca folosește microfoane încorporate, camere binoculare montate în ochi, o cameră pentru piept și software de recunoaștere facială pentru a interacționa cu publicul. Interacțiunile pot fi guvernate de GPT-3 (a treia generație a algoritmului de procesare a limbajului natural al OpenAI) sau teleprezența umană. Ameca include și brațe motorizate și articulate, degete, gât și trăsături faciale.

Toți acești roboți au aparență umană pentru a facilita acceptarea lor și pentru mulți oameni roboții reprezintă ideea de inteligență artificială. Nu se vede direct că inteligența artificială stă la baza multor aplicații și site-uri web.

Un exemplu elocvent: Meciul AlphaGo – Lee Sedol (titlu oficial: Google DeepMind Challenge Match), un meci de cinci go game-uri (jucat fără handicap, cu un timp obișnuit de gândire în competiție) între Lee Sedol, jucător profesionist sud-coreean considerat cel mai bun jucător mondial din mijlocul anilor 2000 și AlphaGo, un program de go dezvoltat de Google DeepMind, meci care a avut loc între 9 și 15 martie 2016 la Seul. AlphaGo a câștigat 4 din 5 meciuri, cu excepția celui de-al patrulea joc, în care Lee Sedol, totuși, a reușit să descopere o slăbiciune în jocul lui AlphaGo, obținând o victorie despre care a spus că este „neprețuită”. În ultimul joc Lee a abandonat.

În timpul unei partide de Go una sau mai multe pietre pot fi capturate dacă sunt înconjurate complet de pietrele adverse.

Meciul AlphaGo împotriva lui Lee Sedol este comparabil cu meciul de șah din 1997 dintre Deep Blue și Garry Kasparov: marchează punctul de cotitură simbolic în care computerele devin mai bune decât oamenii la o anumită activitate.

Cartea lui Kai-Fu Lee „Superputerile inteligenței artificiale. China, Sillicon Valley și noua ordine mondială” apărută la editura Corint în 2021 introduce un nou „jucător” cu superputeri, IA, și dezvoltă atât de amănunțit ce anunță în titlu încât se pune întrebarea unde s-a ajuns acum, la cinci ani de la apariția cărții în limba engleză, acum când UE a adoptat Rezoluția Parlamentului European din 3 mai 2022 referitoare la inteligența artificială în era digitală iar în 31 mai 2023, Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite au anunțat un proiect de cod de conduită comun cu privire la inteligența artificială.

Așa cum afirmă autorul în prefața ediției din 2019: „inteligența artificială va fi în curând precum electricitatea-omniprezentă, și nu se va putea trăi fără ea.”

Totuși mai avem un răgaz, o perioadă de tranziție care va dura poate 15 ani până când tehnologiile inteligenței artificiale vor avea impact asupra industriilor.

Există numeroase întrebări fără răspuns și îngrijorări justificate. Ce va însemna automatizarea inteligenței artificiale pentru meseriile existente? Ce oameni și ce țări vor fi beneficiarii acestei tehnologii? Mașinile autonome vor provoca accidente și cine va fi responsabil în acest caz? Dacă roboții vor face totul, oamenii ce vor mai avea de făcut?

Autorul enumeră și analizează cele patru valuri ale inteligenței artificiale care vor trece peste noi: inteligența artificială pe internet( deja prezentă), inteligența artificială în afaceri (prezentă dar mai puțin vizibilă, de exemplu tranzacționări la bursă), inteligența artificială perceptivă (digitalizarea lumii fizice, de exemplu recunoașterea obiectelor, a fețelor, recunoașterea vocilor), inteligența artificială autonomă ( mașini autonome, drone autonome, roboți inteligenți).

În ce privește viitorul omenirii, comunitatea intelectuală s-a împărțit în două tabere: utopicii care prevăd înflorirea speciei umane, un viitor în care oamenii și mașinile se contopesc complet, oamenii reînnoidu-și corpurile prin nanoroboți inteligenți eliberați în fluxul sanguin și distopicii care se tem că oamenii ar putea reprezenta un obstacol în remedierea încălzirii globale de exemplu și atunci superinteligența i-ar putea elimina de pe Pământ.

O mulțime de alte aspecte sunt abordate cu numeroase exemple :graficul riscului de înlocuire a meseriilor, „economia gig” în care persoanele care lucrează nu au beneficii sociale, distribuirea globală și inegală a bogăției, crearea unui sistem de caste care împarte populația în elita inteligenței artificiale și „clasa inutililor” amintită de Yuval Noah Harari în cartea sa Homo Deus.

Nu am amintit nimic despre China și Silicon Valley. Un citat sugerează ce va urma: „în ochii celor mai mulți analiști industria tehnologică din China este destinată să joace același rol în inteligența artificială globală pe care l-a jucat decenii întregi : acela al imitatorului care rămâne în urmă față de descoperirile revoluționare.

După cum voi demonstra în capitolele următoare, această analiză este greșită.”

Aceste afirmații aparțin fostului președinte a Google China, deținător de funcții executive la Microsoft și Apple, director executiv la Sinovation Venture ( companie de top pentru investiții în tehnologie) și desemnat drept una dintre cele mai influente 100 persoane din lume de către revista Time în 2013, dr. Kai -Fu Lee.