Călătoria în timp este o temă fascinantă, permanent analizată în aticole de presă, sursă de inspirație în literatură , subiect de filme și seriale TV.

Unul din subiectele legate de călătoria în timp este „paradoxul bunicului”: un călător în timp merge în trecut și își omoară bunicul înainte ca acesta să aibă copii. Rezultă că acest călător nu ar trebui să se nască deci nu poate să-și omoare bunicul. Căteva variante posibile: călătorul se va regăsi într-un alt plan al realității decât cel pe care l-a lăsat și în care bunicul său nu a avut încă copii (caz în care bunicul este ucis de un „străin”) sau, călătorul este prins într-o buclă de timp (formă specială de călătorie în timp în care viitorul este legat de trecut, o anumită perioadă de timp repetându-se continuu ) în singurul său plan al realității în care ar fi adus constant pentru a repeta actul uciderii sau, călătorul este proiectat într-un nou plan al realității în care el și toți ascendenții săi nu există (ascendenții săi aparținând apoi unui alt plan al realității), ceea ce ar face imposibil să-și omoare bunicul.

Există însă problema modului prin care se realizează călătoria : vehicul, gaură de vierme, navă spațială sau uneori nu există nici o explicație, călătorul trezindu-se dintr-un vis în altă lume sau chiar dedublându-se ca în Prințesa marțiană a lui Edgar Rice Burroughs.

Primul nume care ne vine în minte atunci când amintim de călătoria în timp este cel al lui H.G.Wells cel care a introdus termenul de „mașină a timpului”.

Mașina timpului (The Time Machine) este un roman științifico-fantastic scris în 1895 de H. G. Wells (n. 21 septembrie 1866, Bromley, Kent – d. 13 august 1946, Londra). Romanul este considerat un clasic al genului pentru călătoriile în timp și este în general creditat cu popularizarea conceptului de călătorie în timp prin utilizarea unui vehicul sau dispozitiv pentru a călători în mod intenționat înainte sau înapoi în timp. Termenul „mașină a timpului”, inventat de Wells, este acum folosit aproape universal pentru a se referi la un astfel de vehicul sau dispozitiv.

Călătorul în timp (un inventator englez , creator al mașinii de călătorit în timp) își începe povestea descriind lumea anului 802.701. Pământul este locuit de Elois, descendenți ai oamenilor. Deveniți androgini, simpli și blânzi, își petrec timpul jucându-se ca niște copii și mâncând fructe în grădina mare care a devenit Pământul. El descoperă apoi că specia umană a evoluat în două specii diferite: clasele înstărite au devenit Elois inactiv, iar clasele muncitoare au devenit morlocii, brutali și temători de lumină, care trăiesc în subteran și asigură prin mașinile și producția lor paradisul în care trăiesc Elois la suprafață.Între timp,călătorul o salvează pe Weena, o femeie eloi care se îneca dusă de apele unui râu, iar între cei doi se înfiripă o relație inocentă de afecțiune care durează câteva zile. După multe întâmplări, unele tragice, călătorul se întoarce în timpul lui și povestește ceea ce a văzut.

H. G. Wells este numele un crater de impact lunar care se află pe partea îndepărtată a Lunii. Craterul poartă numele autorului H. G. Wells ale cărui opere includ romanul The First Men in the Moon din 1901.

283142 Weena este un asteroid din centura de asteroizi, descoperit în 29 decembrie 2008 în Taunus de Erwin Schwab și Rainer Kling.

Doctor Who este un program științifico-fantastic produs de BBC din 1963. Programul descrie aventurile unui Lord al Timpului numit „Doctorul”, o ființă extraterestră, care pare a fi umană. Doctorul explorează universul într-o navă spațială care călătorește în timp, navă numită TARDIS. Exteriorul său apare ca o cabină telefonică albastră a poliției britanice, obișnuită în Marea Britanie în anul 1963, când seria a fost difuzată pentru prima dată. Împreună cu alți parteneri, Doctorul luptă împotriva inamicilor, lucrează pentru a salva civilizațiile și ajută oamenii care au nevoie de ajutor.

3325 TARDIS este un asteroid din centura de asteroizi, descoperit în 3 mai 1984 la Anderson Mesa de Brian A. Skiff.

Flight to Forever este o nuvelă științifico-fantastică a scriitorului american Poul Anderson, publicată pentru prima dată în serie în Super Science Stories în noiembrie 1950 și apoi publicată din nou în broșură în 1955. Aceasta este una dintre numeroasele lucrări de science fiction scrise în anii 1950 care au implicat călătorii în timp.

În 1973, fizicianul Martin Saunders testează o mașină a timpului pe care Saunders, prietena lui Eve și colega sa McPherson au construit-o. Martin și prietenul său Sam Hull au setat mașina timpului în anul 2073. Ajuns în anul 2073, Martin își găsește casa în ruine și satul din apropiere dispărut complet. Bărbații încearcă să se întoarcă în 1973, doar pentru a descoperi că mașina timpului nu are energia necesară pentru a se deplasa înapoi în timp mai departe de 2008. Disperați, încep să meargă înainte în timp, în speranța de a găsi o societate a viitorului a cărei tehnologie să-i poată ajuta să călătorească înapoi în timp. Stăbătând secole, apoi mii de ani, înfruntând lumi necunoscute și un imperiu galactic, ajung în final la sfârșitul universului și asistă la o nouă formare a lui.

Este prezentat modelul Big Bouce ( Marea Revenire) adică un univers ciclic , Big Bang-ul fiind începutul unei perioade de expansiune care a urmat uneia de contracție ( Big Crunch).

7758 Poulanderson este un asteroid din centura de asteroizi, descoperit în 21 mai 1990 la Observatorul Mont Palomar de Eleanor Francis Helin.

Detunătura (A Sound of Thunder) este o povestire științifico-fantastică din 1952 scrisă de Ray Bradbury și are la bază conceptul care a fost denumit ulterior „efectul fluture”.

„Efectul fluture” este o expresie care rezumă o metaforă referitoare la fenomenul fundamental al teoriei haosului și anume cel al sensibilității la condițiile inițiale. Formularea exactă din spatele acesteia a fost exprimată de Edward Lorenz la o conferință științifică din 1972, al cărei titlu a fost: „Poate un fluture din Brazilia să provoace o tornadă în Texas?” Edward Lorenz lucra la probleme de predictibilitate, adică prognozarea vremii prin sisteme informatice și a susținut că nu este posibil să se prevadă corect condițiile meteorologice pe termen foarte lung (de exemplu, un an), deoarece că o incertitudine de 1 din 1000000 la introducerea datelor situației inițiale ar putea duce la o prognoză complet eronată. Cea mai mică schimbare a condițiilor inițiale duce la rezultate complet diferite. 

Acțiune povestirii are loc în anul 2055, călătoria în timp a devenit o realitate , iar compania Time Safari Inc. oferă aventurierilor bogați șansa de a călători înapoi în timp pentru a vâna specii dispărute, cum ar fi dinozaurii. Prada este selectată și etichetată dintre cele care oricum ar fi murit în câteva minute și a căror moarte a fost calculată ca având un efect minim asupra viitorului.Vânătorii sunt obligați să rămână pe o cale de levitație pentru a evita perturbarea mediului, totuși unul dintre ei,speriat de apariția dinozaurului, calcă alături de drumul obligatoriu și strivește un fluture.La întoarcerea acasă vor constata efectele acestei mici distrugeri din Cretacic.

A Sound of Thunder a fost ecranizată în 2005 cu titlul „Vânătoare fatală” .

9766 Bradbury este un asteroid din centura de asteroizi, descoperit în 24 februarie 1992 la vârful Kitt de proiectul Spacewatch.

5020 Asimov este un asteroid din centura de asteroizi descoperit în 2 martie 1981 de Schelte J. Bus, la Siding Spring.

Sfârșitul eternității ( The End of Eternity) este un roman științifico-fantastic din 1955 al scriitorului Isaac Asimov pe teme de călătorie în timp și inginerie socială. Premisa sa este aceea a unei bucle cauzale – un tip de paradox temporal în care evenimentele și cauzele lor formează o buclă. Membrii organizației de schimbare a timpului, Eternitatea (Eternity), caută să se asigure că acele condiții care au dus la întemeierea Eternității apar pe măsură ce istoria spune că au avut loc. Protagonistul, Tehnicianul Andrew Harlan, este plasat într-o situație în care trebuie să decidă dacă să permită închiderea „cercului” și să se întemeieze Eternitatea sau să permită să se întâmple contrariul și Eternitatea să nu fi existat niciodată.

Harlan călătorește în timp, uneori peste milenii cu un fel de lift spațial, „o navă care era perfect rotundă și intra ca turnată într-un culoar vertical format din tije, așezate la intervale mari, care licăreau într-o ceață invizibilă la doi metri deasupra capului său.”

Mașini, găuri de vierme, lifturi spațiale și chiar ziduri de ceață (Gordon R. Dickson, Furtuna de timp) sunt mijloacele prin care călătorii în timp ajung în lumi străine epocii lor. În primele romane despre călătorii în timp, se vizitau lumi ale viitorului sau trecutului și se considera că o intervenție ar fi dezastruoasă pentru evoluția acelei lumi, însă cu timpul se renunță la această idee și apar intervenții asupra timpului (Gerard Klein, Timpul nu are miros ; inginerii Timpului merg pe planeta Ygone „să opereze o redresare istorică” pentru a nu pune în pericol Federația galactică).