Scriitori SF (D-K)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago – 2 martie 1982, Santa Ana) a fost un scriitor american de science fiction. A scris 44 de romane publicate și aproximativ 121 de nuvele, dintre care majoritatea au apărut în revistele de science fiction în timpul vieții sale.

Coperta revistei Galaxy, January 1953, Author:Galaxy Publishing/Ed Emshwiller, Wikimedia Commons, Public Domain

A primit premiul Hugo din 1963 pentru romanul Omul din castelul înalt (The Man în the High Castle) și a fost nominalizat de cinci ori la premiul Nebula pentru cel mai bun roman iar Curgeți, lacrimile mele, zise polițistul ( Flow My Tears the Policeman Said), un roman despre o celebritate care se trezește într-un univers paralel în care este necunoscută, a câștigat premiul memorial John W. Campbell pentru cel mai bun roman în 1975.

Coperta revistei Satellite Science Fiction, December 1956,Author:Renown Publications / Frank Kelly Freas,Wikimedia Commons, Public Domain

Nouă dintre poveștile lui Dick au fost transformate în filme printre ele: Blade Runner (1982), bazat pe romanul lui Dick Visează androizii oi electrice? (Do Androids Dream of Electric Sheep?) din 1968, regizat de Ridley Scott și cu Harrison Ford și Rutger Hauer în rolul principal; Total Recall (1990), bazat pe nuvela Amintiri garantate (We Can Remember It for You Wholesale) , în regia lui Paul Verhoeven și cu Arnold Schwarzenegger în rolul principal; Minority Report (2002), bazat pe nuvela Raport minoritar (The Minority Report) , în regia lui Steven Spielberg cu Tom Cruise în rolul principal.

9004 Peekaydee este un asteroid din centura de asteroizi, descoperit în 22 octombrie 1982 la Peak Kitt de Gregory Scott Aldering, numit după inițialele pronunțate în lb. engleză „Pee-Kay-Dee”.

Ivan Antonovici Yefremov scris uneori Efremov,(n. 22 aprilie 1908, Virița – d.5 octombrie 1972,Moscova) a fost un paleontolog sovietic, autor de science fiction și gânditor social. El este fondatorul tafonomiei, (din grecescul τάφος taphos, „îngropare” și νόμος nomos, „lege”) este disciplina paleontologiei și arheologiei care studiază formarea depozitelor de fosile și toate procesele care au loc de la moarte la fosilizarea unui organism (inclusiv polenul fosil, studiat prin palinologie).

Ivan Yefremov pe vasul de cercetare hidrografică în Lankaran, Azerbaidjan. Autor:necunoscut, Wikimedia Commons, Public Domain

În România au fost publicate :Roza vânturilor, 1946;Cornul alb, 1949; Corăbii astrale, 1950; La hotarul Oicumenei,1955; Nebuloasa din Andromeda,1957,1960,1966,1987; Umbra dinosaurului, 1958; Cor serpentis (Inima șarpelui),1959; Limanul curcubeului, 1964.

În Nebuloasa din Andromeda , nava Tantra este atrasă de o gigantică stea de fier și coboară pe o planetă ce se rotește în jurul acestei stele. Romanul a devenit primul din „ciclul cosmic” despre viitorul planetei Pământ, devenit parte a comunității galactice a civilizațiilor – „Marele inel” (ciclul continuă cu povestirea Cor Serpentis și romanul Ora Taurului).

2269 Efremiana este un asteroid din centura de asteroizi, descoperit în 2 mai 1976 în Nauchny de Nikolai Cernîh.

Harlan Jay Ellison, (n. 27 mai 1934, Cleveland,Ohio) – d. 28 iunie 2018, Los Angeles,California) , este un scriitor și scenarist american de science fiction și fantasy.

A câștigat numeroase premii Hugo :1966 , pentru povestirea Căiește-te Arlechin! spuse domnul Tic-Tac (Repent, Harlequin! Said the Ticktockman și premiul Nebula 1965); 1968, pentru povestirea N-am gură și trebuie să urlu (I Have No Mouth and I Must Scream); 1969, pentru povestirea Fiara ce-și striga iubirea spre inima lumii (The Beast that Shouted Love at the Heart of the World);1974 ,pentru nuveleta Pasărea morții ( The Death Bird);1975, pentru nuveleta În derivă în largul insulițelor Langerhans Latitudine 38°54’N, Longitudine 77°00’13’’V (Adrift Just of the Islets of Langerhans, Latitude 38°54’N, Longitude 77°00’13’’W),1978, pentru povestirea Jeffty cinci ani ( Jeffty Is Five și premiul Nebula) ; 1986, pentru nuveleta Paladinul orei pierdute (Paladin of the Lost Hour).

 Coperta Fantastic Universe, October 1957, Author: King-Size Publications / Virgil Finlay, Wikimedia Commons, Public Domain

În N-am gură și trebuie să urlu este prezentat un viitor distopic, în care Războiul Rece a degenerat într-un război mondial brutal între Statele Unite, Uniunea Sovietică și China, care au construit fiecare un „ supercomputer” ( Allied Mastercomputer sau AM) pentru a-și gestiona armele și trupele. Unul dintre AM capătă în cele din urmă conștiința de sine și, după asimilarea celorlalte două AM, preia controlul asupra conflictului, pornind o vastă operație de genocid care pune capăt aproape complet omenirii. 109 ani mai târziu, AM a lăsat în viață doar patru bărbați și o femeie și îi ține în captivitate într-un nesfârșit complex subteran de locuințe, singurul loc locuibil rămas pe Pământ. AM își obține singura aparență de plăcere din torturarea zilnică a grupului în nesfârșite și variate moduri. Pentru a împiedica oamenii să scape de chinul său, AM ia făcut pe oameni practic nemuritori și incapabili să se sinucidă. Unul dintre bărbați află de ce AM are atât de mult dispreț față de umanitate; în ciuda abilităților sale, îi lipsește capacitatea de a fi creativ sau capacitatea de a se mișca liber. Nu vrea altceva decât să se răzbune prin torturarea ultimelor rămășițe ale speciei care l-a creat.

10177 Ellison este un asteroid din centura de asteroizi descoperit în 10 februarie 1996 la Kitt Peak de proiectul Spacewatch.

Nicolas Camille Flammarion (n. 26 februarie 1842, Montigny-le-Roi, Haute-Marne – d. 3 iunie 1925, Juvisy-sur-Orge, Essonne) a fost un astronom și scriitor francez. A fost un autorul al mai mult de cincizeci de titluri, inclusiv lucrări de popularizarea astronomiei, mai multe romane science-fiction, de asemenea, a publicat revista L’Astronomie, începând din 1882.

Nicolas Camille Flammarion (1842-1925), Wikimedia Commons, Public Domain

La Pluralité des mondes habités, 1862, Récits de l’infini, Lumen, histoire d’une comète, 1872, Astronomie sidérale, catalogue des étoiles doubles et multiples, 1879, Astronomie populaire, 1880 (apare și lista asteroizilor cunoscuți) , Uranie 1889,   sunt doar câteva din cărțile lui Flammarion.

El a fost primul care a propus numele lui Triton, satelitul lui Neptun și Amalthea, satelitul lui Jupiter, nume care nu au fost adoptate oficial decât decenii mai târziu.

Începând cu observațiile lui Giovanni Schiaparelli din 1877, astronomii din secolul al XIX-lea observând Marte credeau că văd o rețea de linii pe suprafața sa, care au fost denumite „canale” de Schiaparelli. Camille, contemporan cu Schiaparelli, a cercetat pe larg așa-numitele „canale” între anii 1880 și 1890. La fel ca astronomul american Percival Lowell, el a crezut că aceste „canale” au o natură artificială și sunt produsul unei specii inteligente care încerca să supraviețuiască într-o lume pe moarte.

Harta planetei Marte desenată de astronomul francez Camille Flammarion publicată în cartea Terres du Ciel. (1884), Wikimedia Commons, Public Domain

În Lumen, un personaj uman întâlnește sufletul unui extraterestru, capabil să traverseze universul mai repede decât lumina, care s-a reîncarnat pe multe lumi diferite, fiecare cu propria lor galerie de organisme și istoria lor evolutivă.

În afară de asta, în scrierile sale despre alte lumi a aderat destul de strâns la ideile actuale din teoria evoluției și astronomie. Printre altele, el credea că toate planetele au trecut mai mult sau mai puțin prin aceleași etape de dezvoltare, dar în ritmuri diferite, în funcție de dimensiunile lor.

1021 Flammario este un asteroid din centura de asteroizi, descoperit în 11 martie 1924 de astronomul german Max Wolf la Heidelberg.

141 Lumen este un asteroid din centura de asteroizi descoperit de Paul-Pierre Henry în 13 ianuarie 1875 la Paris.

286 Iclea este un asteroid din centura de asteroizi descoperit de Johann Palisa în 3 august 1889 la Viena și poartă numele eroinei din romanul Urania.

605 Juvisia este un asteroid din centura de asteroizi descoperit în 27 august 1906 în Heidelberg de astronomul german Max Wolf. A primit numele după comuna Juvisy-sur-Orge, Franța, unde astronomul francez Camille Flammarion și-a avut observatorul.

154 Bertha este un asteroid din centura de asteroizi descoperit de Prosper-Mathieu Henry în 4 noiembrie 1875. A fost numit în onoarea surorii lui Camille Flammarion.

Craterul lunar Flammarion și craterele satelit, Author: David Campbell, University of Hertfordshire’s Bayfordbury Observatory, Wikimedia Commons, Public Domain
Craterul marțian Flammarion,Author: NASA, Wikimedia Commons, Public Domain

Frank Herbert, (n. 8 octombrie 1920, Tacoma, Washington -d. 11 februarie 1986 Madison, Wisconsin), este un scriitor american, autor de romane science-fiction, devenit celebru datorită seriei de romane Dune considerată printre clasicele genului.

Frank Herbert (scriitor de science fiction) la convenția de science fiction Octocon la hotelul El Rancho Tropicana din Santa Rosa, California, octombrie 1978,Author: Robert E. Nylund,Wikimedia Commons, Public Domain

Dune este considerat un reper al soft science fiction ,Herbert suprimând deliberat tehnologia din universul său Dune, astfel încât să poată aborda viitorul umanității, mai degrabă decât viitorul tehnologiei umanității. Este de asemenea considerat primul roman important de science fiction ecologic. A primit premiile Nebula 1965 și Hugo 1966.

115561 Frankherbert este un asteroid din centura de asteroizi, a fost descoperit în 20 octombrie 2003 în Needville de William G. Dillon și Don J. Wells.

Planitiae (câmpiile joase) de pe Titan sunt numite după planete din universul fictiv Dune: Arrakis Planitia, Buzzell Planitia, Caladan Planitia (a treia planetă din Delta Peacock, planeta ancestrală a Casei Atreides), Chusuk Planitia („planeta muzicii” renumită pentru instrumentele sale muzicale), Giedi Planitia, Hagal Planitia, Poritrin Planitia (Poritrin este a treia planetă a Epsilon Alanga), Romo Planitia, Rossak Planitia.

Labyrinthi (complexe de văi sau creste care se intersectează)pe Titan sunt numite după planete din universul fictiv Dune: Anbus Labyrinthus, Corrin Labyrinthus, Ecaz Labyrinthus (Ekaz, o planetă fictivă a sistemului stelar α Centauri B remarcabilă pentru agricultură), Gammu Labyrinthus , Gamont Labyrinthus, Gansireed Labyrinthus, Ginaz Labyrinthus, Grumann Labyrinthus, Harmonthep Labyrinthus, Junction Labyrinthus, Kaitain Labyrinthus ( Kaitan a doua capitală a imperiului), Kronin Labyrinthus, Lampadas Labyrinthus, Lankiveil Labyrinthus, Lernaeus Labyrinthus, Muritan Labyrinthus, Naraj Labyrinthus, Niushe Labyrinthus, Palma Labyrinthus, Richese Labyrinthus (Richese, o planetă fictivă din sistemul stelar α Eridani), Salusa Labyrinthus, Sikun Labyrinthus, Tleilax Labyrinthus (Tleilax, singura planetă a stelei Thalim),Tupile Labyrinthus.

Interpretarea sa artistică a zonei Sikun Labyrinthus de pe luna lui Saturn, Titan, se bazează pe date radar și imagistice ale navei spațiale Cassini ale NASA și pe imagistica descendentă și radiometrul spectral de pe sonda Huygens a Agenției Spațiale Europene.Author: NASA/JPL/ESA/SSI and M. Malaska/ B. Jonsson,Wikimedia Commons, Public Domain

Hagal este numele informal al unui câmp de dune de pe Marte situat sub polul nord al lui Marte. Numele său derivă din dunele de nisip din romanul Dune ,planeta fictivă Hagal.

Hagal Dune Field on Mars, Autor:NASA,Wikimedia Commons, Public Domain

Seria The Pandora Sequence este cunoscută și sub numele seria WorShip .În Destination :Void apare tema inteligenței artificiale ,povestea celei de-a șaptea încercări dintr-o serie de experimente de a crea o conștiință artificială, pe o navă controlată de un creier uman neîncorporat, numit „Mental Organic Core” sau „OMC”, care execută operațiunile complexe ale navei și o menține în mișcare în spațiu. Dar primele două OMC (Myrtle și Little Joe) devin catatonice, în timp ce al treilea OMC înnebunește și ucide doi dintre membrii echipajului. Continuare seriei: The Jesus Incident (1979), The Lazarus Effect (1983) și The Ascension Factor (1988), ultima împreună cu Bill Ransom. Sunt tratate concepte precum inteligența artificială, alocarea resurselor, clonele și ingineria genetică.

Herbert a fost preocupat de problema sănătății mintale și a efectelor și consecințelor posibile ale substanțelor chimice care modifică conștiința, cum ar fi „the spice” (melange) din Dune, precum și substanța „Jaspers” din Bariera Santaroga și alga kelp în Destination :Void.

Fred Hoyle, (n. 24 iunie 1915, Bingley, Yorkshire – d. 20 august 2001, Bournemouth), este un cosmolog și astronom britanic și autor de romane science fiction. El este principalul detractor al teoriei Big Bang căreia îi opune teoria stării staționare.

În The Black Cloud un nor enorm de gaz intră în sistemul solar și pare să distrugă cea mai mare parte a vieții de pe Pământ prin blocarea radiației Soarelui. Norul este descoperit a fi un superorganism gazos extraterestru, mult mai inteligent decât oamenii, care este surprins să găsească forme de viață inteligente pe o planetă solidă. Se reconfigurează pentru a permite luminii soarelui să ajungă pe Pământ și omenirea este salvată.

Ossian’s Ride, A for Andromeda ( serial BBC), Fifth Planet ,The Andromeda Breakthrough (serial BBC , coautor John Elliot),October the First is Too Late, Element 79 ( colecție de povestiri sf) sunt doar câteva din lucrările sf ale lui Fred Hoyle.

8077 Hoyle este un asteroid din centura de asteroizi, descoperit în 12 ianuarie 1986 la Anderson Mesa de Edward L. G. Bowell.

Jack McDevitt (n. 1935) este un autor american de science fiction ale cărui romane tratează frecvent încercări de a intra în contact cu rase extraterestre și subiecte de arheologie sau xenoarheologie. Cele două serii principale de romane ale sale sunt seria Alex Benedict și seria Priscilla Hutchins. Cu The Engines of God (1994), McDevitt a introdus ideea unui univers care odinioară era plin de viață inteligentă, dar acum conține doar artefactele lor abandonate înainte de apariția oamenilor.

328305 Jackmcdevitt este un asteroid din centura de asteroizi, descoperit în 20 octombrie 2006 la vârful Kitt de Larry H. Wasserman.

Sakyo Komatsu (n.28 ianuarie 1931,Osaka – d.26 iulie 2011, Minoh,Osaka) a fost un scriitor și scenarist japonez de science fiction. El a fost unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați scriitori de science fiction din Japonia. A absolvit Universitatea din Kyoto, unde a studiat literatura italiană.

În Occident este cunoscut mai ales pentru romanele Japan Sinks (1973) și Sayonara Jupiter (1982) (prezintă o schemă de transformare a lui Jupiter într-un mic Soare pentru a face sistemul solar exterior locuibil). Ambele au fost adaptate la film, Tidal Wave (1973) și Bye Bye Jupiter (1984). Povestea The Savage Mouth a fost tradusă de Judith Merril și a fost antologizată.Virus (復活 の 日, Fukkatsu no hi), literal Day of Resurrection, este un roman post-apocaliptic științifico-fantastic din 1964 (o misiune spațială americană adună un grup de microbi pe orbita Pământului și descoperă că doi microbi sunt supergermeni, capabili să supraviețuiască la temperatura de zero absolut și au potențialul de a crește exponențial în condiții terestre).

6983 Komatsusakyo este un asteroid din centura de asteroizi, descoperit în 17 decembrie 1993 în Oizumi de către Takao Kobayashi.

Les mondes imaginaires et les mondes réels: voyage pittoresque dans la ciel :

https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k834651/f11.item

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.