Cartea munților și mărilor ( Shanhaijing ) este opera păstrată până în zilele noastre și care conține multe materiale privitoare la miturile antice chineze. Cartea este alcătuită din 18 volume, create de autori diferiți. Majoritatea informațiilor se bazează pe transmiterea orală a legendelor.

În cartea sa, Miturile Chinei Antice, Yuan Ke analizează miturile cunoscute descriind pe larg și sursele lor.

Unul din miturile referitoare la crearea lumii este descris în cartea Huainanzi, apărută în sec al II-lea î.Hr. la începutul dinastiei Han: la început era doar haos din care s-au născut treptat două spirite, Yin și Yang care au început să cârmuiască; Yang, cerul iar Yin, pământul.

Într-o altă legendă ,Universul apare ca un haos compact asemănător ca formă cu un ou de găină.În el a apărut primul străbun, Pangu, care a dormit în acel ou uriaș timp de 18000 de ani. Într-o zi s-a trezit brusc, a spart oul și tot ce era ușor și pur a format cerul iar ce era greu și tulbure a format pământul. Pangu a sprijinit cerul cu capul proptindu-și picioarele în pământ împiedicând astfel unirea acestora. Când acestea au devenit destul de solide ,Pangu s-a prăbușit la pământ și a murit. Înainte de a muri, respirația lui Pangu „s-a transformat în vânt și nori, glasul i s-a făcut tunet asurzitor, ochiul stâng s-a făcut soare, ochiul drept s-a făcut lună, șira spinării, mâinile și picioarele au devenit cele patru laturi ale lumii și cei cinci munți vestiți, sângele lui s-a prefăcut în fluvii, tendoanele și venele i s-au preschimbat în drumuri, din carnea lui s-au alcătuit țarinile, părul și mustățile s-au preschimbat în stelele de pe bolta cerească, din piele și din perii de pe trup s-au făcut ierburile, florile și copacii, din dinți, din oase și din măduva oaselor au ieșit la iveală metalele strălucitoare și pietrele dure, mărgăritarele scânteietoare și jadul minunat și până și sudoarea de pe trupul lui, atât de nefolositoare, i s-a prefăcut în rouă și într-o ploaie mult așteptată. (Yuan Ke , op.cit. pag.49)

Legenda Țesătoarei și Văcarului descrie apariția pe cer a două stele strălucitoare aflate de o parte și de alta a Căii Lactee ( stelele Vega și Altair).

Potrivit legendei, Zhinü era nepoata Stăpânitorului ceresc și țesea la război straturi de nori ca niște veșminte cerești azurii. Locul unde trăia Țesătoarea era despărțit de lumea pământeană printr-un Râu de Argint ( Calea Lactee).

Pe Pământ trăia un văcar ( Niulang) muncind din greu cu un singur bivol bătrân. Bivolul îi dezvăluie văcarului că Țesătoarea se va scălda în Râul de Argint și dacă-i fură hainele ea nu va mai putea pleca în lumea ei. Țesătoarea rămâne astfel pe Pămînt , cei doi îndrăgostindu-se, devenind soț și soție și având doi copii.

Stăpânul Ceresc aflând de unirea celor doi se mânie și trimite un zeu să o aducă pe Țesătoare (Vega) în palatul ceresc pentru a fi pedepsită și strămută Râul de Argint pe cer. Văcarul ( Altair) împreună cu cei doi copii (reprezentați de β Aquilae și γ Aquilae) își caută zadarnic soția dar bivolul aflat pe moarte îi spune să-i ia pielea , să și-o pună pe umeri și așa va putea urca la palatul ceresc. Stăpânul Cerului nu-l lasă pe văcar să treacă Râul de Argint pe care-l face să fie vijelios și acceptă doar ca soții să se întâlnească o dată pe an în seara celei de a șaptea zile din luna a șaptea (calendarul chinezesc) pe o punte închipuită peste steaua Deneb din cozile unor coțofene (triunghiul de vară).

Festivalul îndrăgostiților din noaptea celei de a șaptea luni (Qixi) și cele similare din Japonia, (Tanabata) și Coreea, ( Chilseok) sunt sărbători care au la bază legenda acestor doi îndrăgostiți.

O altă legendă spune povestea celor zece sori. Cei zece sori erau fiii lui Xihe, soția lui Dijun, cârmuitorul suprem al Răsăritului. Sorii se scăldau în marea Yanngu, ale cărei valuri clocoteau iar în mijlocul ei se afla uriașul copac fusang în care sălășluiau sorii. Sorii se iveau pe rând pe bolta cerească , în ordinea stabilită de mama lor. Plictisiți de drumul făcut timp îndelungat au pus la cale o glumă , credeau ei, cu un bubuit asurzitor s-au împrăștiat pe firmament. Pământul a fost pârjolit și s-a lăsat o secetă cumplită. Pentru a-i cuminți, Dijun trimite un zeu, pe arcașul Yi, cu sarcina de a-i potoli pe năvalnicii lui fii, speriindu-i cu săgețile trase din arcuș lui. Dar sorii nu se potolesc și Yi îi va doborî pe rând lăsând un singur soare să lumineze pămîntul. Sorii căzuți s-au transformat în ciori ( sau corbi) cu pene aurii și cu trei picioare. Au rămas celelalte fiare și arcașul a primit misiunea să le distrugă și pe acelea ( fiara yayu cu corp de bivol, față de om și picioare de cal, monstrul zuochi-Dintele sfredel, monstrul jiuying cu nouă capete, pasărea Dafeng ,simbolul vântului care năruia casele oamenilor, șarpele bashe ce răsturna luntrele și înghițea pescarii în lacul Dongtinghu și putea mânca un elefant și ultima vitejie, să prindă mistrețul fengxi, din Pădurea de duzi).

În mitologia japoneză, Yatagarasu este corbul sfânt cu trei picioare. Acesta l-a ghidat pe Jinmu, așa-numitul prim împărat, și trupele sale de la Kumano la Nara. Omologul chinez al corbului cu trei picioare se spune că trăiește în soare.

9106 Yatagarasu este un asteroid din centura de asteroizi, a fost descoperit în 3 ianuarie 1997 la Ōizumi de Takao Kobayashi.

Chang’e este un personaj din mitologia chineză, soția arcașului Hou Yi. Despărțindu-se de soțul ei care se pare nu se mai putea întoarce în cer deoarece îi supărase pe zei, ea înghite un leac de viață veșnică, nelasându-i soțului nimic din poțiune și ajunge pe Lună unde va locui veșnic despărțită de toți.

4047 Chang’E este un asteroid din centura de asteroizi descoperit în China în 8 octombrie 1964 la Observatorul Purple Mountain.

Chang’e este, de asemenea, numele sateliților spațiali și al vehiculelor lunare lansate de China.

Chang’e este numele sub care este cunoscut Programul de explorare lunară chineză (CLEP – Chinese Lunar Exploration Program) o serie în curs de misiuni lunare robotizate lansate de către Administrația Națională a Spațiului din China (CNSA). Programul încorporează sonde cu misiuni diferite și colectarea și aducerea de eșantioane . Prima sondă spațială a programului, lunar orbiter Chang’e 1, a fost lansată de la Centrul de Lansare prin Satelit Xichang în 24 octombrie 2007, un al doilea orbiter, Chang’e 2, a fost lansat în 1 octombrie 2010. Chang’e 3, care include un lander și rover, a fost lansat în 1 decembrie 2013 și a aterizat cu succes pe Lună în 14 decembrie 2013. Chang’e 4, care include un lander și rover, a fost lansat în 7 decembrie 2018 și a aterizat în 3 ianuarie 2019 în Bazinul Aitken la Polul Sud, pe partea ascunsă a Lunii. O misiune de colectare de probe, Chang’e 5, este programată pentru sfârșitul anului 2020.

Gonggong este un zeu chinezesc al apei descris ca având un cap de aramă cu frunte de fier, păr roșu și corpul unui șarpe sau capul și trunchiul uman cu coada unui șarpe. El este distructiv și este învinuit pentru diferite catastrofe cosmice, provocând inundații și înclinarea Pământului. În toate povestirile, Gonggong ajunge să fie ucis sau trimis în exil, de obicei după ce a pierdut o luptă cu o altă zeitate majoră, cum ar fi zeul focului Zhurong.Este adesea însoțit de Xiangliu, un monstru , șarpe otrăvitor cu nouă capete care aduce inundații și distrugere.

(225088) 2007 OR10 este unul dintre cele mai mari obiecte transneptuniene. A fost descoperit în 17 iulie 2007 de Megan Schwamb, Michael Brown și David Rabinowitz de la Observatorul Palomar (California) . Descoperirea a fost oficial anunțată în7 ianuarie 2009. Planetoidul 225088 poartă numele Gonggong.

Xiangliu este singurul satelit cunoscut al planetoidului 225088 Gonggong. A fost descoperit de o echipă de astronomi condusă de Csaba Kiss în timpul unei analize a imaginilor arhivate ale Gonggong luate de telescopul spațial Hubble.Descoperirea sa a fost raportată și anunțată de Gábor Marton, Csaba Kiss și Thomas Müller la cea de-a 48-a reuniune a Diviziei pentru Științe Planetare (Division for Planetary Sciences) din 17 octombrie 2016.

Nüwa, este zeița mamă a mitologiei chineze, sora și soția lui Fuxi, zeul împărat.Ea a modelat primii bărbați din lut, le-a dat puterea de a procrea și tot ea a reparat cerul spart.

150 Nuwa este un asteroid din centura de asteroizi descoperit de James Craig Watson în 18 octombrie 1875.

Zhulong („Dragonul Torței”) este o creatură din mitologia chineză cu față umană și corp de șarpe stacojiu. A controlat ziua și noaptea lumii deschizând și închizând ochii. Este descris în literatura clasică chineză ca strălucind o făclie peste „întunericul de nouă ori”.

472235 Zhulong este un obiect transneptunian, în rezonanță 2: 5 cu Neptun, de magnitudine absolută 6,5. Diametrul său este estimat la 230 de kilometri.

Sursa: Yuan Ke, Miturile Chinei Antice, Editura Științifică și Enciclopedică,București,1987, traducere din limba chineză de Toni Radian