Troia este un oraș dispărut, atât istoric, cât și legendar, situat la intrarea în Hellespont, nu departe de Marea Egee, în Troada, Turcia actuală, în Hissarlık. Este locul unde s-a desfășurat Războiul Troian descris în Ciclul războaielor troiene, în Iliada, unul dintre cele două poeme epice atribuite lui Homer. Hissarlik (în turcă, Hisarlık, „locul cetății”) este numele turcesc pentru un deal situat în actuala provincie Çanakkale din Turcia. Corespunde unui sit de săpături arheologice recunoscut astăzi drept sit arheologic al Troiei de către UNESCO.

3912 Troia este un asteroid din centura de asteroizilor descoperit de Eric Walter Elst în 16 septembrie 1988 la Observatorul Haute-Provence.

La originea războiului troian stă răpirea de către Paris, prințul troian, a Elenei, soția lui Menelaus, regele Spartei. Pentru a pedepsi troienii, regii greci se unesc și asediază orașul. După zece ani de asediu, grecii intră în oraș datorită vicleniei lui Ulise: calul troian. În timpul acestor evenimente, regele Troiei este Priam, iar regina este Hecuba

884 Priamus este un asteroid troian descoperit de Max Wolf în 22.09.1917. El  are aceeași orbită ca Jupiter și este situat în punctul  Lagrange L5 deci este situat cu 60º în urma lui.

În mitologia greacă, Priam a fost regele Troiei în timpul războiului troian și fiul cel mai mic al lui Laomedon. El avea cincizeci de fii, printre care și Paris și Hector, iar dintre fiice  Cassandra ,Laodice și Polixena fiind  cele mai cunoscute. Priam este descris în Iliada ca un rege înțelept și plin de bunătate.

Fiu al lui Laomedon se numea în realitate Podarces, „cel iute de picior”; și-a luat numele Priam „a răscumpăra”, după ce sora sa Hesione l-a răscumpărat de la Heracle, care îl făcuse prizonier. Potrivit tradiției, Laomedon a avut în slujba sa doi zei care îl ofensaseră pe Zeus, pedepsiți de acesta să muncească pentru un muritor. Cei doi erau Apollo, care a păzit turmele lui Laomedon pe muntele Ida, și Poseidon, care a construit zidurile Troiei. La sfârșitul lucrului Laomedon a refuzat să le dea celor doi plata promisă, iar Poseidon, furios, a trimis un monstru al mării căruia trebuia să-i fie sacrificată Hesione, fiica lui Laomedon și sora lui Priam.

Regele troian a făgăduit atunci ca-i va da proprii săi cai celui care-i va salva fiica: Heracle a intervenit, Laomedon nu și-a ținut promisiunea iar eroul l-a ucis pe rege și pe toți fiii săi, cu excepția celui mai tânăr, Priam. Acesta a fost salvat de Hesione, care l-a răscumpărat dându-i în schimb lui Heracle voalul ei țesut cu fire de aur.

În timpul războiului troian a asistat la moartea mai multor fii ai săi inclusiv a lui Hector ucis de Ahile care apoi refuză să dea corpul lui Hector familiei pentru funeralii. Întâlnirea dintre Ahile și Priam  care îi cere corpul fiului său este una din cele mai emoționante scene din Iliada și a fost ilustrată de numeroși artiști.

La căderea Troiei, refugiat împreună cu Hecuba pe treptele unui altar, a pierit sugrumat de fiul lui Ahile, Neoptolemus.

În 1873 în situl cetății Troia a fost găsită comoara lui Priam , un depozit din obiecte de aur, alte metale și pietre prețioase, descoperit de arheologul Heinrich Schliemann. Obiectele au ajuns în Germania iar după al doilea război mondial în Uniunea Sovietică ca o compensație pentru distrugerea orașelor și jefuirea muzeelor de către Germania.

Muzeul din Berlin expune copii ale originalelor care  sunt  expuse la Muzeul Pușkin din Moscova.

Numele lui Priam este întâlnit și la automobilul Priamus Odin Doppelphaeton 1912, o frumusețe de lux a anilor ’20.

Priamus a fost construit  în Germania, din 1908 până în 1923, dar în Suedia, a fost vândut pentru câțiva ani, sub numele de „Odin”. De fapt, singura diferență a fost un semn de alamă ODIN montat pe radiator, dar în toate celelalte locuri  numele Priamus a fost scris pe mașină . Nu se știe cu adevărat de ce a fost numit Odin în loc de Priamus, dar se presupune că a fost doar un truc de marketing.

În lumea vie, Ornithoptera priamus este un fluture ce trăiește în Australia .A fost descris pentru prima oară de Linnaeus în 1758.Masculul aripile verzi iar femela maro cu câteva puncte. Sunt membri ai familiei papilonidae.

Fiul lui Menoetius,Patroclus, a fost un erou din mitologia greacă cunoscut ca pretendent la mâna Elenei din Troia și cel mai bun prieten a lui Ahile. Născut în Locrida  l-a ucis într-un moment de furie pe unul din tovarășii săi de joacă fiind nevoit să plece în exil în Phthie  în Tessalia.

A participat la războiul troian   urmându-l  pe Ahile în fruntea  mirmidonilor. Când Ahile a refuzat să continue lupta împotriva troienilor, Patrocle a intrat în luptă purtând armura acestuia sperând că în acest fel îi va intimida și alunga pe aceștia.  Este ucis de Hector ( cu ajutorul lui Apollo) dar va fi răzbunat de furiosul Ahile care îl ucide la rândul lui pe Hector și organizează jocuri funebre în memoria prietenului său.

Să amintim aici expresia „ kalokagathia” ,termen desemnând idealul armonizării virtuţilor morale cu frumuseţea fizică, uniunea indisolubilă dintre bine şi frumos, dintre etic şi estetic. „Expresia descrie idealul uman  kalos” înseamnă frumos și agathos –bun. Conceptul a influențat și arta , un exemplu fiind Discobolul lui Miron.

Personaje mitologice care au ilustrat conceptul: Achille, Adonis, Diomede, Idomeneu, Menelau, Patrocle. Paris deși frumos fizic nu are virtuțile tipice eroilor și este cel care provoacă războiul troian iar Narcis este tânărul frumos care se iubește doar pe sine, așa că în deși de o frumusețe deosebită în cazul lor nu se poate vorbi de kalokagathia.

617 Patroclus este un asteroid troian al lui Jupiter care a fost descoperit la 17.10.1906 de August Kopff. Asteroidul de 113 km diametru are un satelit numit ( 617) Patroclus I Menoetius față de care se rotește în 4,28 zile alcătuind un sistem asteroidal  sau asteroid binar( ansamblu de cel puțin doi asteroizi care se rotesc în jurul centrului de masă comun).

Acest sistem binar este o țintă posibilă a misiunii spațiale Lucy. Lucy este o sondă spațială având ca scop misiunea de a studia in situ cinci asteroizi troieni ai lui Jupiter poziționați în puncte Lagrange. Proiectul va începe în septembrie 2016. Lucy va fi lansată în 2021 și va ajunge la  Patrcolus I Menetius în martie 2032.

Numele Lucy amintește de descoperirea celui mai vechi hominid și misiunea ei este necesară pentru a descoperi „ fosilele de la formarea planetelor” adică materia inițială din care s-au format planetele sistemului solar.