Asemenea personajelor din operele literare și cele din operele lirice au dat numele unor asteroizi.

Cavalleria rusticana este o operă într-un singur act, compusă de Pietro Mascagni, pe un libret de Giovanni Targioni-Tozzetti și Guido Menasci inspirat de o nuvelă a lui Giovanni Verga. Scena are loc într-un sat din Sicilia din secolul al XIX-lea, în ziua de Paști.
La ridicarea cortinei se aude o serenadă („Siciliana”), pe care Turiddu, un tânăr țăran o cântă sub ferestrele Lolei, fosta sa iubită. Aceasta se măritase în timp ce Turiddu era în armată. Pentru a se consola, Turiddu și-a găsit o altă iubită, Santuzza, care din gelozie va spune soțului Lolei, Alfio, despre întâlnirea acesteia cu Turridu. Alfio îl va provoca la luptă pe Turridu și-l va ucide cu un cuțit. 

463 Lola este un asteroid din centura de asteroizi, descoperit în 31 octombrie 1900, de Max Wolf la Heidelberg.

Gioconda este o operă în patru acte a lui Amilcare Ponchielli, pe libretul lui Angelo Boito după „Angelo, tiranul Padovei” de Victor Hugo, având premiera la 8 Aprilie 1876 la Teatrul Scala din Milano.

Acțiunea are loc în Veneția în secolul al șaptesprezecelea.

Enzo Grimaldi, un nobil din Veneția, se întoarce deghizat ca marinar. Este iubit de cântăreața Gioconda, dar el o iubește pe Laura, soția marelui consilier Alvise. Barnaba, un spion care o vrea pe Gioconda, dar respins de aceasta, îl recunoaște pe Enzo și îl denunță consilierului.

Enzo și Laura se întâlnesc în secret la bordul navei. Gioconda îi surprinde, dar recunoscând-o pe Laura care i-a salvat mama oarbă, pe nedrept acuzată de vrăjitorie de Barnaba, îi avertizează de sosirea acestuia din urmă care vine să-i oprească. Laura scapă și Enzo aprinde nava înainte să fugă cu Gioconda.

Alvise, care a descoperit legătura soției sale, o forțează să ia otravă, dar Gioconda o substituie cu un somnifer și o duce acasă pentru ca Enzo să o găsească. Pentru a-i salva, Gioconda îi promite lui Barnaba că va fi a lui. Odată ce Enzo și Laura fug, Barnaba vine să-și primească „recompensa” dar Gioconda, ia un pumnal din mantaua lui și își străpunge inima, murind instantaneu.

467 Laura  este un asteroid din centura de asteroizi descoperit în 9 ianuarie 1901 de către Max Wolf, la Observatorul Königstuhl, de lângă Heidelberg.

În cartea „Dictionary of minor planet names” a lui Lutz D. Schmadel, autorul precizează că asteroidul este „numit probabil după un personaj din opera La Gioconda a compozitorul italian Amilcare Ponchielli (1834-1886). Opera se bazează pe o piesă a poetului francez  Victor Hugo (1802-1885) {vezi planeta (2106)}. Acest asteroid ar fi putut fi numit după personajul din  Sonet  Laurei a poetului italian Francesco Petrarca (1304-1374)”.

„Flautul fermecat”  este o operă în două acte, a cărei muzică a fost compusă de Wolfgang Amadeus Mozart, pe un libret  de Emanuel Schikaneder. Premiera absolută a operei a avut loc la Viena, la Burgtheater, în 30 septembrie 1791, sub conducerea muzicală a compozitorului.

Fiind urmărit de un monstru, prințul Tamino își pierde cunoștinta. Trei doamne îl salvează dar, la trezirea sa, păsărarul Papageno se laudă că el a făcut-o. Doamnele reapar, nu numai pentru a-l pedepsi pe păsărar pentru minciună,oferindu-i apă în loc de vin și o piatră în loc de pâinea dulce pe care o dau de obicei dar și reducându-l la tăcere, închizându-i gura cu un lacăt de aur. Ele îi arată lui Tamino portretul fiicei Reginei nopții, pe care acesta va trebui să o salveze de temutul Sarastro. Însăși Regina vine să întărească această rugăminte. Tamino primește ca armă un flaut fermecat, iar Papageno un grup de clopoței. În tărâmul lui Sarastro, Pamina suferă din cauza paznicului Monostatos, care o dorește. Papageno apare și îi spune că Tamino o va salva. De la un preot, Tamino află că Sarastro nu este un tiran, ci un mare învățat. Acesta îi explică lui Tamino că Pamina este protejată de el împotriva influenței nefaste a Reginei. Cei doi nu se vor putea uni decât după ce vor trece trei probe în Templul Încercărilor înainte de a intra în Templul Luminii unde vor putea împiedica mașinațiunile Reginei nopții iar Papageno o va găsi pe Papagena, iubita lui.

471 Papagena este un asteroid din centura de asteroizi, descoperit în 7 iunie 1901, de Max Wolf la Heidelberg.

539 Pamina este un asteroid în centura de asteroizi descoperit în 2 august 1904 de Max Wolf la Heidelberg.

Fidelio este o dramă în două acte, după libretul german al lui Joseph Sonleithner, singura operă lirică scrisă de Ludwig van Beethoven, operă care ilustrează triumful dragostei asupra tiraniei. Temele principale sunt denunțarea arbitrariului, încarnat de guvernatorul unei închisori spaniole, apelul la libertate și, mai ales, dragostea conjugală care o împinge pe Leonore, deghizată în bărbat și purtând numele de Fidelio, să își riște viața pentru a-și elibera soțul, Florestan.

524 Fidelio este un asteroid din centura de asteroizi, descoperit în 14 martie 1904, de Max Wolf la Heidelberg.

Euryanthe este o operă eroico-romantică în trei acte, a compozitorului Carl Maria von Weber. Premiera a avut loc la Theater am Kärntnertor din Viena la 25 octombrie 1823.

Într-o sală a palatului regelui Louis de France din Prémery, contele Adolar aduce laude miresei sale, Euryanthe. Contele Lysiart de Forêt și de Beaujolais contestă fidelitatea fetei și spune că ar putea să o seducă. Adolar își pune pariază averea și terenurile pe loialitatea lui Euryanthe și cere prietenului său să-i ofere o dovadă a victoriei sale. În castelul său din Nevers, Euryanthe oferă refugiu Eglantinei de Puiset, fiica unui rebel îndrăgostită de Adolar și care în timp ce pretinde a fi prietena binefăcătoarei sale, în secret decide să o distrugă pe Euryanthe și să o despartă de Adolar. Lysiart, care nu a reușit să câștige favorurile lui Euryanthe, o ajută pe Eglantine. Euryanthe îi dezvăluie Englantinei un secret al lui Adolar și acesta va fi convins de trădarea iubitei pe care o respinge și chiar vrea să o ucidă ducând-o în pădure unde aceasta îl salvează de atacul unui șarpe. După numeroase răsturnări de situație Euryanthe și Adolar vor rămâne împreună.

527 Euryanthe este un asteroid din centura de asteroizi, descoperit în 20 martie 1904, de Max Wolf la Heidelberg.

„Oberon” sau „Jurământul regelui Elf” este o operă romantică în 3 acte cu dialog și muzică de Carl Maria von Weber. Libretul de James Robinson Planché se bazează pe un poem german, Oberon, de Christoph Martin Wieland, care se inspiră la rândul lui din Huon de Bordeaux, o epopee medievală franceză.

Puck povestește despre cearta regelui elfilor Oberon cu regina lui Titania, când Oberon a promis că nu se va fi împăcat cu ea până când nu vor găsi o pereche de îndrăgostiți care și-au fost credincioși unul altuia depășind toate pericolele și ispitele întâlnite. Cavalerul Huon și prințesa Reiza de la curtea lui Harun al Rașid vor fi cei doi tineri a căror dragoste va duce la împăcare lui Oberon cu Titania.

528 Rezia este un asteroid din centura de asteroizi, descoperit în 20 martie 1904, de Max Wolf la Heidelberg.