Cartea,apărută în 1977 , reuneşte fragmente din cronici şi alte documente referitoare la fenomene observate pe cerul diferitelor regiuni ale țării în secolele 14-19. Fenomenele sunt  prezentate grupat în șapte capitole cel de al patrulea capitol având titlul „Meteori și meteoriți”.Subiectele abordate sunt variate, de la eclipse și comete până la apariția unor supernove sau relatări ale unor fenomene ce n-au putut fi identificate.

Prima mențiune despre meteoriți datează din 1495 iar în 1774 apare una din cele mai complete descrieri a unei căderi meteoritice care a avut loc lângă Târgoviște:

„La l(eat)1774…la luna lui aprilie, s-au întîmplat la Vlahia, în județu Dîmboviți, aproape de Tîrgoviște, această ciudesie.

Într-o dimineață, pînă a nu răsări soarele,unde era ceriu dă toate părțile senin, dăodată s-a ivit un mic nor luminos, dăn care întîi au început a tuna,apoi dăodată, trăsnind, au căzut ca ploaia multe pietre dintr-acel nor în coprindere ca dă o verstă dă loc și mai bine, care pietre era negricioase,ca noroiu cel gros și a lor făptură bucăți, ca cum ar fi fost toate rumpte dintr-o lespede, unile mai mari și altele mai mici;cele mai mari, cît pumnu și mai mari unile, alte mai mici, și cît nuca. Și cu atîta repeziciune au căzut,încît cele mai mari s-au îngropat în pămînt, dă cîte o palmă și mai bine, iar cele mai mici mai puțin, după a lor greutate, iar cele mărunte a rămas deasupra pămîntului ca grindina. Atît cele dă au intrat în pămînt, scoțîndu-le, cît și cele rămase pă d-asupra, față lor și mirosul lor era tot la fel, mirosia a noroiu stătut și puțintel a pucioasă.” (p.251)

Fiecare capitol este precedat de explicații ale fenomenelor iar exemplele numeroase au farmecul limbajului de altădată. Autorii comentează fiecare caz încercând să descopere fenomenele descrise uneori sumar.

Ultimul fenomen prezentat datează din 1884,căderea unui meteorit lângă Văleni. Autorii nu menționează căderea meteoritului de la Mociu, jud. Cluj, meteorit considerat cel mai mare din țara noastră, eveniment ce a avut loc la 3 februarie 1882.

Meteoritul a căzut peste trei comune clujene, Jucu, Mociu și Pălatca, fragmentele răspândindu-se pe o suprafață de 60km². Se presupune că meteoritul a avut inițial 300kg, s-a spart în mii de fragmente 30% din acestea fiind recuperate. Cel mai mare fragment a fost găsit pe un deal din Mociu, cântărește 35,7 kg și se găsește la Muzeul de Mineralogie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, (colecţia de meteoriţi a Muzeului de Mineralogie este cea mai completă din România, exponatele fiind adunate din întreaga lume); fragmente ale acestui meteorit înregistrat ca „Mocs meteorite” se găsesc în peste 100 de muzee din lumea întreagă.

Meteoritul de la  Mociu este încadrat la categoria „ ordinary chondrite ”,ceea ce înseamnă că în structura sa apar mici incluziuni clare compuse din olivină şi piroxen în diferite proporţii şi structuri, compuşi ce nu se întâlnesc decât în rocile extraterestre. Acești meteoriţi fac parte din materia originară nediferenţiată, nu s-au schimbat de la crearea sistemului nostru solar şi datorită analizei izotopice efectuate asupra lor s-a stabilit vârsta sistemului solar şi deci a planetei noastre la 4,5 miliarde ani.

Recent a apărut la Chișinău ( 2015),cartea „Astronomie” de Ștefan D. Tiron și Ion M. Nacu. Cartea este un curs de astronomie generală ce poate fi parcursă cu succes de orice pasionat de astronomie, absolvent de liceu ce deține noțiunile elementare de fizică și matematică( de exemplu „Analiza spectrală în astrofizică. Determinarea compoziției chimice a corpurilor cerești” se bazează pe studiul fenomenului de dispersie a luminii studiat în clasa a XII-a la profilul real).

De la mișcarea de revoluție a Pământului și până la ecuația lui Drake manualul atinge toate subiectele de interes pentru un viitor astronom, subiecte  atât din istoria astronomiei cât și probleme contemporane. Fiecare capitol se încheie cu exerciții propuse sau rezolvate iar la sfârșitul cărții sunt tabele, planșe color, hărți și liste ale constelațiilor, stelelor celor mai strălucitoare, particulelor elementare și ale obiectelor cerești cu nume din spațiul românesc. Sunt trecute în revistă problemele nerezolvate ale cosmologiei ultima frază deschizând o poartă spre viitorul cercetărilor: „va fi oare descifrată Taina Universului de o nouă teorie fizică unificată a spațiului și timpului?”.

Surse:

http://muzee.ubbcluj.ro/muzee/muzeul-de-mineralogie

http://www.lpi.usra.edu/meteor/metbull.php?code=16709

http://expo-meteorites.mnhn.fr/                

http://cerculdestele.blogspot.ro/2013/09/unde-cazut-meteoritul-de-la-mociu.html