Mereu apar știri despre Marte. Din cele mai vechi timpuri, Planeta roșie a stârnit curiozitatea oamenilor fiind una din cele cinci planete vizibile cu ochiul liber. Datorită culorii roșii a primit numele zeului războiului la romani, Nergal zeul infernului la babylonieni și Horus roșu la egipteni care din 1534 î.Hr. erau familiarizați cu mișcarea lui retrogradă.

Cea mai recentă descoperire a NASA aduce lumină în problema existenței apei pe Marte, problemă vitală pentru aprecierea potențialului de planetă locuibilă. Imaginile captate de sonda Mars Reconnaisance Orbiter arată niște linii închise pe suprafața planetei și se consideră că acestea conțin săruri hidratate ce necesită apă pentru a se forma. Aceste linii apar doar în sezoanele calde când se consideră că ar conține apă sărată în stare lichidă.

Problema existenței apei în stare lichidă este vitală pentru evoluția vieții așa cum o cunoaștem. Conceptul de zonă locuibilă a fost introdus în 1953 de Hubertus Strughold în cartea sa„ The Green and the Red Planet: a Physiological Study of the Possibility of Life on Mars” când a folosit prima dată termenul de „ecosferă” și zone în care ar putea apărea aceasta. În 1959 fizicienii Philip Morrison și Giuseppe Cocconi au descris o astfel de zonă legat de proiectul SETI  la care lucrau.

SETI (Search for Extra-Terrestrial Intelligence) a avut drept scop căutarea formelor de viață inteligentă pe baza posibilelor semnale trimise de aceasta în spațiu. Proiectul analiza spectrul electromagnetic  provenit din spațiu încercând să deosebească semnalele artificiale. Timp de 10 ani au fost urmărite semnalele electromagnetice în cadrul proiectului Ozma condus de Frank Drake de la Universitatea Cornell dar rezultatele nu au fost cele dorite, nu a fost descoperit nici un semnal care ar putea proveni de la o civilizație extraterestră. Totuși Drake a stabilit ecuația care îi poartă numele și care estimează numărul posibil de civilizații extraterestre din galaxia noastră pe care le-am putea contacta. Chiar dacă factorii din formulă sunt aproximări, formula a avut un efect psihologic arătând că o problemă science-fiction poate fi abordată utilizând instrumente matematice.

Pe lângă sursa de energie și apa lichidă o planetă locuibilă trebuie să îndeplinească o mulțime de condiții legate de structura generală, proprietățile orbitei(de ex. durata zilei și nopții să nu fie prea mare pentru că diferențele de temperatură ar fi prea mari),existența și structura atmosferei, reacții chimice posibile, caracteristicile stelei(masă, luminozitate, stabilitate) , condiții galactice  (de  ex. să nu existe surse de raze gamma în apropiere, sau să existe o planetă gigantică în apropiere care să atragă asteroizii).

S-au stabilit o mulțime de criterii de evaluare a caracteristicilor unei planete locuibile, printre care un Indice de asemănare cu Pământul ESI (Earth Similarity Index), un Standard Inițial de planetă locuibilă SPH (Standard Primary Habitability), o distanță de zonă locuibilă HDZ ( Habitable Zone Distance), ș.a.

Dacă ESI are valoarea 1pentru Terra , Marte are 0,7, Venus 0,44 iar Mercur 0,6.

Existența unei atmosfere  e una din condițiile obligatorii existenței vieții. Misiunea sondei MAVEN (Mars Atmosphere and Volatile Evolution) a fost să stabilească ce s-a întâmplat cu atmosfera marțiană. Dispariția atmosferei își are cauza în vântul solar care provoacă pierderea ei în spațiu, acum ea având mai puțin de 1% din densitatea celei terestre acest fenomen fiind prezent și azi.

Numeroasele misiuni spre Marte dovedesc încă odată că planeta este cel mai apropiat laborator de aplicație în vederea găsirii celor mai bune variante de investigare ale unei planete telurice potențial locuibile.

Până oamenii vor ajunge pe Marte, imaginația scriitorilor nu are limite atunci când creează lumi posibile  pe planetă, de la micii omuleți verzi la ființe din energie pură.

Una din cele mai vechi cărți ale lui Isaac Asimov, Rătăcitorul în spațiu (titlul original David Starr –Space Ranger) apărută în 1952 se adresează celor mai tineri cititori ai săi. Un roman polițist spațial cu nave jefuite de pirați adăpostiți apoi printre mii de asteroizi, un Guvern Mondial și un Consiliu al Științei foarte influent având printre cei trei conducători, pe Lucky Starr, un tânăr savant extraordinar de capabil, având calități  fizice ieșite din comun a cărui apariție când era copil „într-o mică navă de salvare care se mișca pe o orbită nesigură între Pământ și Venus și emitea semnalele radio  de ajutor”  ne amintește de apariția (ulterioară) a lui Superman trimis și el cu o astfel de navetă de pe o planetă înghițită de steaua proprie. Tânărul este educat de ceilalți doi membri ai conducerii Consiliului Științei iar calitățile sale ieșite din comun sunt explicate prin influența radiațiilor din spațiul cosmic asupra țesuturilor vii. Puterile  eroului sunt amplificate de un scut bioenergetic dăruit lui de locuitorii imateriali ai planetei Marte, ce trăiesc în cavitățile subterane ale acesteia, el fiind singurul pământean cu suficientă forță fizică, voință și inteligență pentru a-i găsi și contacta. Aventurile eroului care înfruntă nenumărate pericole în spațiu și printre oameni se încheie întotdeauna cu victoria acestuia și pedepsirea celor care încalcă legea.

O idee surprinzătoare apare în Primul marțian a lui A.E. van Vogt ( The First Martian , apărută în 1951). Marte este populat de oameni iar locomotivele atomice conduse numai de albi, străbat șesurile , văile și canalele marțiene transportând minereul extras de niște mici ființe marțiene acoperite de blană.Mecanicii de locomotivă sunt o breaslă foarte unită și nu acceptă ca ultimul venit, un indian din Anzi , să facă parte din grupul lor. Motivul este rasa acestuia dar adevărul cel mai greu de acceptat este că acesta poate respira în atmosfera rarefiată a planetei fără a avea nevoie de costumul pneumatic greoi folosit de ceilalți.

https://www.nasa.gov/press-release/nasa-confirms-evidence-that-liquid-water-flows-on-today-s-mars

http://revistanautilus.ro/dictionar-sf/asimov-isaac-1920-1992/